Audiere publică BECA:  screening-ul și depistarea precoce a cancerului contează

Audiere publică BECA:  screening-ul și depistarea precoce a cancerului contează

Estimările Centrului Comun de Cercetare al UE arată că, pentru 2020, am putea înregistra 2,7 milioane de cazuri noi de cancer și aproape 1,3 milioane decese în cele 27 țări membre ale UE. Deoarece peste 40% din cazurile de cancer pot fi prevenite, cea mai rentabilă intervenție în controlul cancerului rămâne prevenția primară. Depistarea cât mai devreme a acelor tipuri de cancer care nu au putut fi prevenite și furnizarea unui tratament adecvat este crucială pentru creșterea semnificativă a șanselor unui tratament de succes, îmbunătățind considerabil rezultatele pacienților, reducerea în continuare a mortalității prin cancer, precum și reducerea în special a costurilor și complexității tratamentuli cancerului.

Audierea publică „Salvarea vieților și îmbunătățirea rezultatelor pacienților: De ce screening-ul și depistarea precoce a cancerului contează” a Comisiei speciale pentru lupta împotriva cancerului  (BECA) din cadrul Parlamentului European, care a avut loc pe 18 martie a.c., a analizat îndeaproape screening-ul cancerului, depistarea precoce și rolul registrelor de cancer, rolul Inteligenței Artificiale (IA) și a Big Data în depistarea  cancerului, precum și screening-ul pentru cancerele specifice.

 Inegalități inacceptabile

Screening-ul are ca scop detectarea anumitor tipuri de cancer sau tumori maligne într-un stadiu incipient la persoanele sănătoase, înainte de apariția primelor simptome. Tratamentele sunt apoi mai eficiente, crescând  șansele de supraviețuire și recuperare. În urma recomandărilor Consiliului European, statele membre ale UE au introdus, în planurile lor naționale de control al cancerului,  programe de screening populațional pentru cancer mamar, cancer cervical, cancer colorectal.  Datorită programelor de screening bazate pe populație, un grup numeros, care este asimptomatic și aparent sănătos, dar într-o grupă de vârstă susceptibilă la anumite tipuri de cancer, poate fi examinat și rezultatele testelor îndoielnice sau pozitive pot fi urmărite. În mod similar, diagnosticul precoce al cancerului la pacienții deja simptomatici, într-un stadiu în care boala lor nu este așa avansată, poate asigura începerea la timp a tratamentului, înainte ca afecțiunea să se răspândească și starea pacientului să se înrăutățească. De exemplu, rata de supraviețuire pe cinci ani pentru femeile diagnosticate cu cancer de col uterin la un stadiu avansat este de 15%, comparativ cu 93% dacă este diagnosticat atunci când cancerul nu s-a răspândit; 57% dintre persoanele cu cancer pulmonar supraviețuiesc bolii timp de 5 ani sau mai mult atunci când sunt diagnosticate la stadiul I, comparativ cu doar 3% dintre cele diagnosticate în stadiul IV.  Cu toate acestea, chiar dacă screening-ul și detectarea timpurie pot ajuta la salvarea de vieți, există diferențe mari între și în țările UE în ceea ce privește acoperirea și accesul la programele de screening.  Numărul de persoane din grupurile de risc care sunt testate variază de la țară la țară: de la 6% la 90% pentru cancerul de sân și de la 25% la 80% pentru cancerul de col uterin. În 2020, 25 de state membre au introdus în planurile naționale de luptă împotriva cancerului, programe de depsitare pentru cancerul la sân, 22 de state pentru cancerul de col uterin și 20 pentru cel colorectal. Prin urmare, Planul European de Combatere a Cancerului include mai multe inițiative pentru îmbunătățirea depistării cancerului, cum ar fi Schema UE de depistare a cancerului.

Rolul registrelor de cancer și GDPR

Registrele de cancer sunt sisteme de colectare, stocare, validare și analiză a datelor care permit extragerea și diseminarea informațiilor privind incidența, mortalitatea, supraviețuirea și ratele cancerului, tendințele și proiecțiile în populațiile acoperite. Pe un plan mai avansat, registrele de cancer pot oferi informații despre stadiul diagnosticului, întârzierea diagnosticului și tratamentului, tipul de tratament, utilizarea echipamentelor medicale și conformitatea cu ghidurile de îngrijire clinică.

Pe 25 mai 2018, GDPR a intrat în vigoare, având și 2 articole  cruciale care protejează cercetarea științifică și registrele. În 4 mai 2020, Comitetul european pentru protecția datelor a emis o serie de orientări privind consimțământul cu privire la interpretarea articolelor, astfel  a rezultat o  implementare fragmentată a GDPR, cu un potențial pentru periclitarea funcționării registrelor, precum și cercetărilor viitoare în domeniu.

Speakerii invitați au subliniat câteva aspecte, precum: necesitatea realizării unui registru de cancer comun, la nivelul UE, dar și de baze de date, tot comune, care să includă și datele biologice, generând astfel o structură europeană a registrelor de cancer și a datelor biologice; crearea unui cadru legislativ la nivelul UE  pentru această speță; achiziții publice centralizate; date interoperabile și infrastructură digitală cu accent puternic pe protecția acestor date, mai multă activitate de cercetare.

Ca și concluzie a audierii, depistarea timpurie este în continuare cea mai bună armă  în lupta împotriva cancerului și, chiar dacă au fost progrese, mai sunt multe de făcut în acest domeniu. Ca sugestii, sunt de reținut:

- reducerea eterogenității între statele membre și impunerea de criterii pentru depistarea cancerului mai stricte în ceea ce privește cadrul juridic,  guvernanța și asigurarea calității;

- concentrarea,  în continuare, pe noile teste de depistare, protocoalele medicale, recomandările Consiliului din 2003, programele de screening  și implementarea lor (pentru cancerul la sân, de col uterin și colorectal);

- concentrarea  pe noile tehnici de mamografie digitală prin RMN și, de asemenea, la complementaritatea testului Papanicolau cu alte teste pentru cancerul de col uterin, precum și la utilizarea biopsiilor lichide;

- asigurarea că programele de screening se bucură de includerea evoluțiilor științifice;

- analizarea posibilității includerii de noi programe de screening și pentru alte forme de cancer – cancerul pulmonar,  de prostată, de stomac și ovarian.

Sursa: https://www.europarl.europa.eu/committees/en/hearing-why-screening-and-early-detectio/product-details/20210309CHE08442

Foto: Alain Rolland, © European Union 2021

Proiectul “Împreună învingem cancerul” este realizat cu sprijinul

Proiectul este derulat de grupul de Oncologie din cadrul ARPIM și companiile membre ARPIM, alături de revista Politici de Sănătate
DISCLAIMER Medical: Informațiile de pe platformă sunt furnizate numai pentru informații generale. Nu trebuie privite ca un sfat medical și nu trebuie să reprezinte un înlocuitor al consultării profesionale cu un furnizor de asistență medicală calificat și familiarizat cu nevoile dumneavoastră medicale individuale.
Termeni și condițiiPolitica de confidențialitate
Toate drepturile rezervate - Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente