Limfomul Hodgkin apare cel mai frecvent la adulții tineri
Limfomul Hodgkin este un cancer al sistemului limfatic, în care celulele sistemului limfatic se înmulțesc anormal și se răspândesc în organism. Pe măsură ce boala progresează, afectează capacitatea corpului de a lupta împotriva infecțiilor. Limfomul Hodgkin afectează nodulii limfatici de la nivelul gâtului, zonei axilare și inghinale.
Boala Hodgkin poate afecta persoanele de orice vârstă, dar apare cel mai frecvent la persoanele care au vârsta între 18 și 35 de ani, precum și la cele de peste 55 de ani.
Factori de risc
Anumiți factori de risc ai bolii Hodgkin pot fi evitați (de exemplu, infecția cu HIV), însă există și factori nemodificabili.
Factorii care pot crește riscul de limfom Hodgkin includ:
- Vârsta - Limfomul Hodgkin este cel mai adesea diagnosticat la persoanele cu vârsta cuprinsă între 18 și 35 de ani și cei peste 55 de ani.
- Istoricul familial. Dacă un membru al familiei a fost diagnosticat cu limfomul Hodgkin sau cu limfom non-Hodgkin, atunci există un risc crescut de a dezvolta boala.
- Bărbații sunt puțin mai susceptibili de a dezvolta limfom Hodgkin decât femeile (poporția este de 1,3 pentru bărbați).
- Infecția cu Epstein-Barr. Persoanele care au suferit de boli cauzate de virusul Epstein-Barr, cum ar fi mononucleoza infecțioasă, au un risc crescut de a dezvolta limfomul Hodgkin.
- Infecția cu virusul HIV, care cauzează SIDA, este un cunoscut factor de risc pentru limfomul Hodgkin.
Simptome
Simptomele limfomului Hodgkin sunt similare cu cele ale altor boli și nu se manifestă întotdeauna în același timp.
Acestea pot fi:
- transpirații nocturne
- febră din motive necunoscute
- scăderea involuntară în greutate (mai mult de 10% din greutatea corporală în 6 luni)
- astenie, oboseală persistentă
- dureri osoase (rar)
- hematoame ce apar spontan sau din cauza unor traumatisme minore
- tuse, dispnee, wheezing (șuierat)
- durere abdominală și/sau balonare dată de mărirea în dimensiuni a splinei și/sau ficatului
- prurit generalizat (mâncărime)
- creșterea susceptibilității la infecții
- durere ori sensibilitatea ganglionilor la consumul de alcool (rar)
- mărirea dimensiunii ganglionilor (adesea sunt nedureroși)
- în unele cazuri, apare sindromul de venă cavă superioară (mărimea ganglionilor determină compresie pe vasele mari ale regiunii cervicale)
Diagnostic
Analizele și testele necesare pentru stabilirea diagnosticului sunt:
- examen clinic (palparea ganglionilor limfatici);
- teste de laborator (serologie virală - HIV, VHB, hemograma, LDH, VSH, creatinina, acid uric, ure, TGP, TGO, beta 2 microglobulina, electroforeza proteinelor serice);
- examen imagistic (CT de abdomen, torace, pelvis, radiografie toracică, tomografie cu emisie de pozitroni);
- examen histopatologic și imunohistochimic al unei biopsii ganglionare și osteo-medulare.
Boala are patru stadii:
Stadiul I, în care este afectat un singur grup ganglionar;
Stadiul II, în care sunt afectate două sau mai multe grupuri ganglionare, de aceeași parte a diafragmei;
Stadiul III, în care sunt afectate mai multe grupuri ganglionare de ambele părți ale diafragmei și/sau splina;
Stadiul IV, extinderea la organe din afara sistemului ganglionar.
