
Spitalul Clinic „Prof. Dr. Theodor Burghele” din București a început activitatea de chirurgie robotică, prima intervenție realizată cu ajutorul robotului achiziționat fiind o prostatectomie radicală pentru un pacient cu cancer de prostată localizat. Proiectul, în valoare de 75 de milioane de lei, include consumabilele necesare pentru 250 de intervenții, pregătirea echipelor chirurgicale și o componentă de cercetare științifică. Sistemul robotic, a cărui achiziție a costat aproximativ 3 milioane de euro, va fi utilizat în special pentru intervenții urologice oncologice, în funcție de indicația chirurgicală și de criteriile de eligibilitate ale fiecărui pacient.
Prof. dr. Viorel Jinga, rectorul Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București, a subliniat că obiectivul proiectului este extinderea accesului pacienților la tratamente minim invazive, dar și dezvoltarea competențelor medicale.
„Noi nu inaugurăm doar un robot, demonstrăm că investiția în cercetare, în educație și tehnologie se poate transforma în beneficii reale pentru pacient. Cel mai important este ca pacientul să beneficieze de această intervenție operatorie”, a declarat prof. dr. Viorel Jinga.
Proiectul a fost câștigat în cadrul unei competiții, obținând 90 de puncte și clasându-se pe primul loc la momentul evaluării, potrivit rectorului UMF „Carol Davila”. Finanțarea este asigurată în principal din fonduri europene, la care se adaugă contribuții de la bugetul de stat și din bugetul spitalului.
Cancerul de prostată și tumorile renale, printre principalele indicații
Dr. Dan Diaconescu, medic primar urolog, a explicat că chirurgia robotică poate fi utilizată în tratamentul cancerului de prostată, al cancerului renal, al anumitor tumori vezicale și în unele intervenții reconstructive ale tractului urinar. Alegerea tehnicii operatorii se face însă individual, în funcție de particularitățile bolii.
În cazul cancerului renal, unul dintre beneficiile importante este posibilitatea efectuării unei nefrectomii parțiale, prin care este îndepărtată numai formațiunea tumorală, cu păstrarea restului de țesut renal sănătos.
„Nu înseamnă că orice intervenție chirurgicală trebuie făcută cu robotul. Agresivitatea tipului de cancer și extinderea acestuia sunt luate în calcul în cadrul comisiei oncologice”, a precizat dr. Dan Diaconescu.

Precizie mai mare și recuperare postoperatorie mai rapidă
Chirurgia robotică permite o vizualizare tridimensională și mărită a câmpului operator, o identificare mai bună a reperelor anatomice și efectuarea unor mișcări mai precise. Aceste caracteristici sunt importante în special în intervențiile urologice oncologice, în care conservarea structurilor anatomice din vecinătatea tumorii poate influența recuperarea pacientului.
Potrivit prof. dr. Viorel Jinga, utilizarea robotului facilitează disecția țesuturilor cu un traumatism chirurgical mai redus și poate contribui la scăderea riscului unor complicații.
„Cu robotul se operează mult mai bine pentru că există o imagine tridimensională, mărită. Se văd foarte bine reperele anatomice și sunt instrumente fine cu care se poate diseca țesutul, traumatismul fiind mai mic. Astfel, și recuperarea, și șocul operator sunt mai reduse, iar externarea pacientului poate avea loc mai repede”, a explicat rectorul UMF „Carol Davila”.
Printre beneficiile urmărite se numără și reducerea riscului de incontinență urinară și disfuncție erectilă după prostatectomia radicală. Aceste complicații nu pot fi eliminate complet, însă vizualizarea mai bună a structurilor anatomice poate facilita conservarea nervilor și a țesuturilor implicate în menținerea continenței urinare și a funcției erectile.
Dr. Dan Diaconescu a evidențiat și avantajele pentru echipele medicale: poziția ergonomică la consola de operare, vizualizarea îmbunătățită și posibilitatea efectuării unor gesturi chirurgicale mai fine. Potrivit acestuia, timpul de spitalizare poate fi redus, pacienții putând fi externați, în funcție de intervenție și de evoluția postoperatorie, la aproximativ trei-patru zile după operație.
Cum sunt selectați pacienții pentru chirurgia robotică
Accesul la o intervenție robotică nu va fi stabilit exclusiv în funcție de diagnosticul oncologic. Fiecare caz va fi evaluat de comisia oncologică, pe baza rezultatelor medicale, a stadiului bolii, a agresivității tumorii și a indicației chirurgicale.
Dr. Dan Diaconescu a explicat că, în cadrul comisiei, sunt analizate particularitățile fiecărui caz pentru a stabili tehnica operatorie adecvată.
„Pentru fiecare pacient în parte se alege tipul de intervenție care se pretează”, a precizat medicul.
La rândul său, conf. dr. Traian Constantin, managerul unității medicale, a anunțat că va exista o comisie pentru evaluarea eligibilității și selecția cazurilor, astfel încât intervențiile robotice să fie efectuate în conformitate cu criteriile clinice și indicația chirurgicală corectă.
Programarea intervențiilor va trebui să fie transparentă, inclusiv în ceea ce privește ordinea pacienților și criteriile de includere. Prof. dr. Viorel Jinga a subliniat că planificarea trebuie să țină cont de urgența medicală și de evoluția bolii.
Astfel, pacienții cu tumori care necesită o intervenție într-un interval scurt vor fi evaluați în funcție de această necesitate, în timp ce unele forme de cancer de prostată cu evoluție lentă pot permite o altă abordare terapeutică. În situațiile în care chirurgia robotică nu este indicată sau pacientul are nevoie de o intervenție mai rapidă, pot fi utilizate și metodele clasice ori laparoscopice.
Consumabile pentru 250 de intervenții și pregătirea a opt echipe chirurgicale
Prin proiect au fost achiziționate kiturile instrumentale necesare pentru 250 de intervenții robotice. Aceste consumabile reprezintă o componentă importantă a costurilor, deoarece instrumentele utilizate în cadrul operațiilor au costuri ridicate.
„În acest moment vom putea asigura tratamentul la cel mai înalt nivel pentru acest număr de pacienți. Pe perioada desfășurării proiectului vom încerca chiar să finalizăm acest număr mai repede”, a declarat conf. dr. Traian Constantin.
Proiectul nu urmărește însă numai realizarea celor 250 de intervenții. O altă componentă importantă este pregătirea personalului medical. Două echipe operatorii sunt deja formate, iar proiectul prevede instruirea altor șase echipe, fiecare alcătuită din doi medici specialiști sau primari aflați la începutul carierei.
În total, spitalul ar urma să dispună de opt echipe operatorii instruite pentru chirurgia robotică.
Pregătirea presupune cursuri și formare specializată, inclusiv în străinătate, iar complexitatea tehnologiei impune o instruire corespunzătoare a chirurgilor. Dr. Dan Diaconescu a menționat existența unui program de certificare în chirurgia robotică la Cluj, cu o durată de opt luni.
Proiectul include, de asemenea, o componentă de cercetare științifică, prin care vor fi analizate rezultatele și diferite aspecte ale intervențiilor realizate cu ajutorul robotului, inclusiv în cadrul unor teze de doctorat.
Pacienții nu vor plăti suplimentar pentru intervențiile robotice
Un aspect important al proiectului este accesul pacienților la această tehnologie fără costuri suplimentare pentru intervenția medicală decontată în regim de spitalizare continuă.
„Nu va exista niciun cost suplimentar pe care pacientul va trebui să îl asigure. Spitalul beneficiază de serviciile decontate de Casa de Asigurări prin internare”, a precizat conf. dr. Traian Constantin.
Acesta a explicat că decontarea serviciilor medicale de către Casa de Asigurări de Sănătate se realizează în funcție de complexitatea cazului, diagnosticul principal, comorbidități și procedurile medicale efectuate. Prin urmare, suma decontată nu este identică pentru fiecare pacient.
Totuși, finanțarea obișnuită a spitalizării nu acoperă automat costurile ridicate ale consumabilelor specifice chirurgiei robotice. Potrivit dr. Dan Diaconescu, acestea pornesc de la aproximativ 1.500 de euro fără TVA pentru o intervenție și pot ajunge la 3.300 de euro fără TVA în cazul operațiilor complexe.
Prof. dr. Viorel Jinga a precizat că Ministerul Sănătății a aprobat cadrul necesar pentru programul național de chirurgie robotică, însă finanțarea acestuia nu fusese încă alocată la momentul declarațiilor. Spitalul intenționează să solicite includerea în program, care ar putea asigura consumabilele necesare intervențiilor după operaționalizarea finanțării.
Până atunci, cele 250 de kituri achiziționate prin proiect asigură materialele necesare pentru intervențiile prevăzute.
Prin urmare, proiectul de la Spitalul Burghele combină accesul la chirurgia robotică pentru pacienții eligibili cu dezvoltarea competențelor medicale și cercetarea clinică. Pentru extinderea activității pe termen lung, însă, va fi importantă asigurarea finanțării consumabilelor și după epuizarea celor achiziționate prin proiect.