Finanțarea Programului Național de Oncologie a crescut accelerat în ultimii ani, pe fondul extinderii accesului la tratamente și al costurilor tot mai mari ale terapiilor inovatoare. În 2025, cheltuielile gestionate de Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) pentru oncologie au ajuns la 10,37 miliarde de lei, cu 56% peste nivelul din 2023, iar numărul beneficiarilor subprogramelor de oncologie a crescut cu 36%. Pentru 2027, CNAS pregătește noi măsuri privind prevenția, depistarea precoce și accesul la investigații, precum și extinderea serviciilor de care beneficiază pacienții oncologici.

„Sunt patru ani de creștere accelerată a bugetului, iar acesta este astăzi absorbit integrat, printr-o execuție de aproape 100% în 2025, a celor peste 10 miliarde de lei alocate serviciilor dedicate pacienților cu cancer”, a declarat Larisa Mezinu-Bălan, vicepreședinte CNAS, în cadrul Congresului Național de Oncologie 2026.

Potrivit acesteia, presiunea asupra bugetului este determinată atât de creșterea numărului de pacienți incluși în programele de tratament, cât și de costurile terapiilor, în special ale medicamentelor inovatoare. În acest context, predictibilitatea finanțării și dimensionarea bugetelor în funcție de necesarul real de tratament devin priorități pentru perioada următoare.

Cheltuielile cresc odată cu numărul pacienților și costul terapiilor

În 2025, CNAS a eliberat 10,37 miliarde de lei pentru oncologie, prin Programul Național de Oncologie și contractele cost-volum gestionate de instituție. Suma este cu 56% mai mare decât în 2023. În același interval, numărul beneficiarilor subprogramelor de oncologie a ajuns la 272.001, în creștere cu 36% față de 2023.

Creșterea numărului de pacienți este însoțită de majorarea cheltuielii medii pentru tratament. Valoarea medie per bolnav pentru tratamentul medicamentos a crescut de la 25.641 de lei în 2023 la 30.453 de lei în 2025, respectiv cu 18,8%.

O evoluție și mai accentuată se înregistrează în cazul contractelor cost-volum, prin care este susținut accesul la anumite medicamente inovatoare. Valoarea medie per pacient a crescut de la 99.578 de lei în 2023 la 125.096 de lei în 2025, o majorare de 25,6%.

Ponderea contractelor cost-volum în cheltuielile totale pentru oncologie a crescut, de asemenea, de la 29,6% în 2023 la 37,2% în primul semestru din 2026. Presiunea asupra acestui mecanism de finanțare este vizibilă și în execuția bugetară: în primele șase luni ale anului 2026 fusese deja consumat 63,1% din creditul de angajament aferent.

„Dacă ne uităm la 2025 comparativ cu 2026, vedem o presiune pe aceste contracte de tip cost-volum, determinată de costul medicamentelor și de accesul la terapii inovatoare. Motiv pentru care suntem obligați să luăm măsuri care țin de predictibilitate, gândite pentru anul viitor, în urma consultărilor cu toți actorii implicați, inclusiv cu industria farmaceutică”, a explicat Larisa Mezinu-Bălan.

Reprezentanta CNAS a subliniat că obiectivul este extinderea accesului la tratament pentru un număr cât mai mare de pacienți, concomitent cu asigurarea resurselor necesare. „Ne propunem să includem cât mai mulți pacienți în programe, printr-o depistare timpurie, și să avem acces la inovație.”

Noi servicii pentru pacienții oncologici

Proiectul de Contract-cadru și normele metodologice de aplicare prevăd o serie de măsuri noi pentru pacienții oncologici, cu accent pe diagnostic, evaluarea bolii și îngrijirea pe parcursul tratamentului.

Printre noutățile anunțate se numără:

• Finanțarea ședințelor de tip tumor board, pentru susținerea evaluării multidisciplinare a cazurilor oncologice și a deciziilor terapeutice.
• Educația terapeutică și nutrițională, prin includerea accesului la servicii de nutriție în pachetul de servicii conexe actului medical.
• Servicii pentru limfedem, inclusiv drenaj limfatic manual, în regim de spitalizare de zi, cu servicii standardizate și acces direct, fără bilet de trimitere.
• Extinderea accesului la investigații în cancerul de prostată, inclusiv SPECT-CT pentru evaluarea extensiei bolii și tratamentul cu lutețiu-177, cu servicii și tarife prevăzute în proiect.
• Teleradiologie- Interpretarea la distanță a investigațiilor imagistice intră în Contractul-cadru, cu aplicare de la 1 ianuarie 2028.
• Extinderea testării genetice oncologice: de la cele opt tipuri de cancer incluse în prezent în program, CNAS își propune să adauge alte șase tipuri.
• O altă direcție vizează îmbunătățirea accesului la investigațiile necesare diagnosticului și monitorizării bolii. CNAS propune includerea screeningului pulmonar prin tomografie computerizată cu doză redusă în proiectul de norme pentru cancerul bronhopulmonar, în cadrul consultației de prevenție și la recomandarea medicului de familie.

Potrivit vicepreședintelui CNAS, investigațiile recomandate pentru prevenție și în cazul suspiciunii oncologice trebuie să poată fi accesate dincolo de limitele obișnuite ale plafoanelor paraclinice. Instituția intenționează să introducă și în aplicația "eSanatateMea" informații destinate pacienților și furnizorilor, pentru a clarifica accesul la aceste servicii.

CNAS propune ca noile prevederi să intre în vigoare cel târziu la 1 ianuarie 2027, după consultările cu actorii implicați și finalizarea cadrului normativ.

Testarea genetică și finanțarea în funcție de rezultate

Extinderea testării genetice este una dintre măsurile prin care CNAS urmărește să susțină un parcurs terapeutic mai bine adaptat caracteristicilor fiecărui pacient. În paralel, instituția își propune să îmbunătățească estimarea necesarului de medicamente și să consolideze mecanismele de finanțare a terapiilor costisitoare.

„Ne propunem ca, în contextul noii platforme informatice, să realizăm acel tip de horizon scanning, de predicții corecte, pentru a garanta necesarul și predictibilitatea”, a declarat Larisa Mezinu-Bălan.

CNAS lucrează, totodată, la dezvoltarea unor indicatori care să permită orientarea treptată de la finanțarea bazată pe volume și servicii către finanțarea în funcție de rezultate și performanță. Obiectivul este ca resursele disponibile să răspundă mai bine nevoilor pacienților, iar accesul la tratamente să poată fi susținut pe termen lung.

„Este firesc să trecem de la cheltuială pentru sănătate la investiție în sănătate. (...) Asigurătorul social de sănătate trebuie să creeze această schimbare de mentalitate, printr-o finanțare adecvată pentru prevenție și depistare precoce, nu numai pentru servicii curative, cum se întâmplă în prezent”, a afirmat vicepreședintele CNAS.

În opinia sa, dezvoltarea prevenției și a diagnosticului precoce trebuie susținută prin resurse financiare adecvate, astfel încât extinderea accesului la servicii și terapii inovatoare să fie însoțită de o finanțare sustenabilă a sistemului.