Managementul modern al cancerului bronhopulmonar nu mai înseamnă alegerea unui tratament unic pentru toți pacienții. Astăzi, fiecare decizie terapeutică trebuie fundamentată pe caracteristicile biologice ale tumorii, pe stadiul bolii și pe evaluarea realizată de o echipă multidisciplinară.

Diagnosticarea pacienților cu cancer bronhopulmonar în stadii avansate (III și IV)  limitează posibilitățile terapeutice cu intenție curativă, a atras atenția dr. Daniela Zob, manager Institutul Oncologic București ”Prof dr. Alexandru Trestioreanu”.

Potrivit acestia, diagnosticul cancerului pulmonar nu se bazează exclusiv pe investigațiile imagistice. ”Confirmarea bolii necesită întotdeauna un diagnostic histopatologic, obținut prin biopsie, care poate fi realizată prin bronhoscopie, prin biopsie ghidată imagistic sau prin intervenții chirurgicale, fie minim invazive, fie prin chirurgie clasică, în funcție de localizarea și caracteristicile leziunii. În cadrul Institutului Oncologic București există posibilitatea efectuării întregului traseu diagnostic, de la bronhoscopie și biopsie ghidată imagistic până la chirurgia toracică minim invazivă, similar marilor centre de pneumologie și oncologie din România. Din păcate, această infrastructură nu este încă disponibilă în toate județele țării, iar lipsa unor centre capabile să realizeze toate etapele diagnosticului contribuie la întârzierea tratamentului”, a explicat medicul oncolog.

De asemenea, simpla confirmare histopatologică nu mai este suficientă, pntru alegerea tratamentului optim fiind indispensabilă caracterizarea moleculară completă a tumorii.

În acest context, dezvoltarea programului național de testare moleculară reprezintă unul dintre cele mai importante progrese din ultimii ani. Casa Națională de Asigurări de Sănătate a creat cadrul prin care laboratoarele acreditate pot realiza atât testele imunohistochimice, cât și testarea moleculară complexă. Blocurile de parafină sunt transmise către laboratoarele specializate, unde sunt analizați biomarkerii necesari stabilirii terapiei personalizate.

”Numărul modificărilor moleculare cu relevanță terapeutică este în continuă creștere, pe măsură ce medicina oncologică evoluează și sunt dezvoltate noi terapii țintite. Acest progres a schimbat profund managementul cancerului bronhopulmonar. O boală care, până nu demult, avea un prognostic extrem de rezervat beneficiază astăzi de multiple opțiuni terapeutice personalizate, iar accesul la imunoterapie și terapii țintite a modificat semnificativ perspectivele de supraviețuire ale pacienților. Din acest motiv, testarea moleculară trebuie realizată sistematic și cât mai precoce, nu doar la pacienții cu boală metastatică, ci și în stadiile incipiente, acolo unde rezultatele influențează tot mai frecvent alegerea tratamentului perioperator și a terapiilor adjuvante”, a mai spus dr. Daniela Zob.

Terapiile țintite au schimbat evoluția bolii

Una dintre cele mai spectaculoase evoluții din oncologia toracică este reprezentată de dezvoltarea terapiilor țintite.

Identificarea unor modificări genetice precum mutațiile EGFR, rearanjările ALK, ROS1, BRAF, MET, RET, NTRK, KRAS G12C sau HER2 permite administrarea unor tratamente care acționează direct asupra mecanismelor moleculare responsabile de dezvoltarea tumorii.

”Aceste terapii au modificat profund prognosticul pacienților. Un exemplu îl reprezintă pacienții cu rearanjări ALK, categorie care, înainte de apariția terapiilor țintite, avea un prognostic nefavorabil. Astăzi, prin utilizarea inhibitorilor de ultimă generație, supraviețuirea fără progresia bolii a crescut spectaculos, iar pentru o parte dintre pacienți controlul bolii poate fi menținut timp de mai mulți ani. România beneficiază deja de acces la terapii moderne pentru această categorie de pacienți, inclusiv la inhibitori ALK de generație nouă, care au demonstrat rezultate remarcabile în studiile clinice și în practica medicală”, a afirmat managerul IOB.

Tumor board-ul molecular – fundamentul medicinei personalizate

Un element definitoriu al oncologiei moderne îl reprezintă evaluarea fiecărui caz în cadrul tumor board-ului multidisciplinar. În această structură sunt analizate rezultatele investigațiilor imagistice, ale examenului histopatologic și ale testelor moleculare, iar planul terapeutic este stabilit prin colaborarea tuturor specialităților implicate.

Numeroase studii internaționale, atât retrospective, cât și prospective, au demonstrat că abordarea multidisciplinară conduce la modificarea conduitei terapeutice într-un procent important de cazuri și are un impact favorabil asupra supraviețuirii pacienților.

”De multe ori, oncologul propune inițial o anumită strategie terapeutică, însă analiza cazului în cadrul tumor board-ului poate conduce la identificarea unei soluții mai potrivite, ca urmare a progreselor înregistrate simultan în chirurgie toracică, radioterapie, imagistică, anatomie patologică și oncologie medicală. În oncologia actuală, nicio decizie terapeutică importantă nu ar trebui luată în absența unei evaluări multidisciplinare”.