
Cancerul bronhopulmonar continuă să reprezinte una dintre principalele cauze de mortalitate prin cancer, iar succesul tratamentului depinde în mod decisiv de momentul în care boala este diagnosticată.
Între 70% și 80% dintre cazurile de cancer bronhopulmonar sunt atribuite consumului de tutun, iar aproximativ 20% sunt asociate poluării și altor factori de mediu.
Deși în ultimii ani au fost înregistrate progrese importante în ceea ce privește accesul la investigații și terapii moderne, România se confruntă încă cu provocări majore în domeniul prevenției, al depistării precoce și al organizării serviciilor medicale, a explicat prof. dr. Florin Mihălțan, medic pneumolog, președintele Societății Române de Pneumologie.
Pacientul ajunge prea târziu la medic
Una dintre cele mai mari dificultăți este întârzierea diagnosticului. În multe cazuri, primele simptome sunt interpretate greșit chiar de către pacienți.
” Experiența clinică arată că aproximativ 80% dintre cancerele bronhopulmonare sunt diagnosticate în stadiile III și IV, când opțiunile terapeutice sunt limitate. Fumătorul care observă că tușește mai mult decât de obicei sau că tusea și-a schimbat caracterul pune, de regulă, aceste modificări pe seama consumului de tutun. Apariția unei mici cantități de sânge în spută este adesea atribuită unei sângerări gingivale, iar diminuarea capacității de efort sau apariția dispneei sunt considerate consecințe firești ale înaintării în vârstă. Toate aceste interpretări conduc la amânarea consultului medical și, implicit, la diagnosticarea bolii în stadii avansate”, a mai spus specialistul.
Bronhoscopia și tomografia computerizată reprezintă investigațiile fundamentale în diagnosticul cancerului bronhopulmonar.
Screeningul prin Low-Dose CT- esențial pentru reducerea mortalității
Introducerea screeningului prin tomografie computerizată cu doză redusă de radiații constituie una dintre cele mai importante măsuri pentru reducerea mortalității prin cancer bronhopulmonar. Experiența altor state europene demonstrează că această metodă permite identificarea nodulilor pulmonari în stadii foarte precoce, când tratamentul curativ este încă posibil.
”Implementarea unui program național necesită însă o organizare riguroasă și colaborarea tuturor specialităților implicate – medicina de familie, pneumologie, imagistică și oncologie – astfel încât traseul pacientului să fie clar definit și eficient”, a concluzionat prof. dr. Florin Mihălțan.