
Interviu cu acad. Ioanel Sinescu, președinte Asociația Română de Urologie
În cazul cancerelor urologice, prognosticul depinde în mare măsură de stadiul în care este descoperită boala. „Cancerul de prostată poate fi vindecat atunci când este diagnosticat într-un stadiu localizat, înainte de extinderea în afara organului. De aceea, controalele periodice și evaluarea urologică sunt esențiale. Recomand tuturor bărbaților după 50 de ani să efectueze anual PSA-ul și consultul urologic. Diagnosticul precoce oferă cele mai bune șanse de tratament și de supraviețuire pe termen lung”, a afirmat acad. Ioanel Sinescu cu ocazia celui de-al XLII-lea Congres al Asociației- ROMURO 2026.
Cât de importante sunt vârsta pacientului și scorul Gleason în alegerea tratamentului pentru cancerul de prostată?
Sunt doi dintre cei mai importanți factori. Decizia dintre prostatectomia radicală, radioterapie, hormonoterapie sau alte variante terapeutice se bazează pe mai multe criterii: vârsta pacientului, starea sa generală de sănătate, valoarea PSA-ului, extensia bolii și, foarte important, scorul Gleason, care reflectă agresivitatea tumorii.
De cele mai multe ori, primul semnal îl reprezintă creșterea valorii PSA-ului, antigenul specific prostatic. Este un marker produs de prostată și care poate sugera existența unui cancer, dar nu pune singur diagnosticul.
PSA-ul poate fi crescut și în alte situații: adenom de prostată, prostatită, infecții, traumatisme locale sau chiar după un contact sexual recent. De aceea, interpretarea lui trebuie făcută întotdeauna în context clinic.
Ce recomandați bărbaților în privința testării?
După vârsta de 50 de ani, orice bărbat ar trebui să efectueze anual o determinare PSA. Dacă există antecedente familiale de cancer de prostată – tată, frate sau bunic afectați –, monitorizarea poate începe mai devreme, la peste 30 de ani. Nu este necesară repetarea excesivă a testului. Un PSA efectuat anual este, în majoritatea situațiilor, suficient pentru supraveghere. Diagnosticul nu poate fi pus, însă, doar pe baza PSA-ului
Diagnosticul de certitudine nu poate fi stabilit doar prin PSA. Este obligatorie confirmarea histopatologică prin biopsie prostatică.
Înaintea biopsiei folosim investigații imagistice moderne, în special rezonanța magnetică multiparametrică, care ne ajută să identificăm zonele suspecte și să ghidăm prelevarea probelor.
Abia după examinarea țesutului la microscop putem spune cu certitudine dacă este sau nu cancer. Fără această confirmare, nici operația, nici radioterapia și nici tratamentul medicamentos nu sunt justificate.
Scorul Gleason este adesea menționat în rezultatele biopsiei. Ce înseamnă?
Scorul Gleason este una dintre cele mai importante informații oferite de anatomopatolog. El apreciază gradul de agresivitate al cancerului. Se analizează cele două tipare tumorale predominante și fiecăruia i se acordă un scor de la 1 la 5. Suma celor două valori generează scorul final. Cu cât scorul este mai mare, cu atât tumora este mai agresivă și are un risc mai mare de extindere locală sau metastatică.
La pacienții cu Gleason 6, de exemplu, boala este considerată mai puțin agresivă. În multe situații, tratamentul poate fi conservator, prin radioterapie asociată sau nu cu hormonoterapie.
Cancerul de prostată este dependent de hormonii androgeni, în special de testosteron. De aceea, blocarea stimulării hormonale poate controla eficient evoluția bolii.
Atunci când scorul Gleason este 7 cu predominanță a componentei 4 (4+3), precum și la Gleason 8, 9 sau 10, vorbim despre forme mai agresive.
Dacă boala este încă localizată și nu există metastaze, tratamentul de bază este prostatectomia radicală, adică îndepărtarea completă a prostatei, asociată cu limfadenectomie pelvină extinsă. Scopul este să oferim pacientului cele mai mari șanse de vindecare și de control al bolii pe termen lung.
În ultimii ani se vorbește tot mai mult despre PET-CT PSMA. Când este necesar?
Nu este o investigație necesară tuturor pacienților. Ea este rezervată cazurilor în care trebuie să evaluăm extensia bolii și să căutăm metastaze care nu sunt vizibile prin metodele clasice. Este utilă mai ales în formele agresive sau în situațiile în care rezultatele celorlalte investigații sunt neconcludente.
Cancerul de prostată are o predilecție pentru metastazele osoase. Acestea apar frecvent la nivelul coloanei vertebrale, bazinului, coastelor, femurului sau craniului.
Metastazele pot provoca dureri severe, fracturi patologice și, în cazurile grave, compresii medulare care duc la paralizie. Tocmai de aceea diagnosticul precoce este esențial.
Cum influențează vârsta pacientului decizia terapeutică?
În trecut, pragul de 70 de ani era considerat o limită importantă. Astăzi lucrurile sunt mai nuanțate. Nu ne uităm doar la vârsta din buletin, ci și la speranța de viață, bolile asociate și starea biologică a pacientului. Un pacient de 72-75 de ani aflat într-o stare excelentă poate beneficia de tratament chirurgical, în timp ce un pacient mai tânăr, dar cu afecțiuni severe asociate, poate necesita o altă strategie terapeutică. Important este ca fiecare caz să fie analizat individual, iar tratamentul să fie adaptat profilului oncologic și biologic al pacientului.