De la organoizi generați robotic și testarea personalizată a tratamentelor, până la validarea funcțională a țintelor genetice în cancere cu mortalitate ridicată, proiectul ROGEN plasează oncogenomica în centrul medicinei de precizie din România. Prof. dr. Simona Dima, directorul proiectului, explică modul în care cercetarea genomică avansată poate schimba concret prognosticul pacienților oncologici.

Proiectul ROGEN acoperă toate domeniile majore ale genomicii, cu un accent strategic pe oncogenomică – un domeniu esențial într-un context în care cancerul reprezintă una dintre cele mai frecvente și grave patologii la nivel național.

„Proiectul ROGEN are o componentă puternică de cercetare oncogenomică. Vom genera organoizi în mod robotic – sisteme de culturi 3D derivate din celule stem – care reproduc arhitectura și fiziologia organelor umane. Aceste modele ne permit să studiem în profunzime mecanismele tumorale și să testăm personalizat medicamentele, înainte de studiile clinice”, explică prof. dr. Simona Dima.

Organoizi, oncogenomică și tratamente personalizate

Organoizii reprezintă una dintre cele mai avansate tehnologii utilizate în prezent în cercetarea cancerului. În cadrul ROGEN, aceștia vor fi folosiți pentru: testarea de noi molecule terapeutice, evaluarea răspunsului individual la tratament, înțelegerea mecanismelor moleculare care stau la baza progresiei tumorale. Această etapă este una premergătoare studiilor clinice, cu obiectivul clar de a aduce medicina de precizie mai aproape de pacientul român.

Cancere cu prognostic sever, abordate genomic

Proiectul ROGEN implică parteneri din multiple centre și vizează mai multe tipuri de cancer, fiecare cu obiective bine definite.

În cancerul pancreatic, echipa își propune să investigheze mecanismul JNK–KRAS, cunoscut pentru rolul său în agresivitatea bolii. „Există deja studii clinice în alte țări, orientate spre mutații specifice. Ne dorim să evaluăm dacă aceste abordări sunt eficiente și pentru pacienții din România, care au particularități genetice proprii”, subliniază directorul proiectului. Un element-cheie îl reprezintă colectarea de probe de sânge sub-pancreatic și țesut tumoral, extrem de dificil de obținut, dar cu valoare majoră pentru cercetarea viitoare.

În cancerul hepatic, ROGEN va valida funcțional ținte genetice și va analiza procesele de comunicare intercelulară, toate integrate în teste funcționale avansate. Experiența acumulată în proiectul LIV-ROGEN, unde au fost deja generați organoizi hepatici, va fi extinsă și aprofundată.

Cancerul de ovar: chimioterapie „testată” înainte de administrare

Un rezultat cu impact direct asupra pacientei este vizat în cancerul de ovar, unde oncogenomica se îmbină cu testarea funcțională. „Ne propunem ca, în cazul pacientelor cu boală avansată, să prelevăm preoperator ascită, să dezvoltăm o chemogramă și să identificăm, înainte de orice tratament, la ce va răspunde tumora. Exact cum facem antibiograma în infecții”, explică prof. dr. Dima.

Această abordare este cu atât mai relevantă cu cât, în cancerul ovarian, se utilizează frecvent chimioterapia hipertermică intraperitoneală, administrată intraoperator. Alegerea corectă a agentului citostatic poate face diferența între răspuns terapeutic și eșec.

Direcții inovatoare: CAR-T, transplant medular și microbiom

ROGEN deschide și direcții complet noi pentru România, prin dezvoltarea de culturi 3D de organoizi pentru pacienți care au beneficiat de transplant medular sau terapie CAR-T – o premieră la nivel național. În paralel, proiectul integrează analiza microbiomului în diferite patologii oncologice, un domeniu emergent cu potențial major de personalizare a tratamentelor. În cancerul colorectal, cercetarea se concentrează pe analiza micromediului tumoral și a interacțiunilor dintre diferitele tipuri celulare, esențiale pentru înțelegerea rezistenței la tratament.

Date agregate, impact național

În prezent, în cadrul proiectelor ROGEN sunt înrolate cel puțin 100 de cazuri, prin intermediul mai multor parteneri. Datele vor fi agregate, permițând nu doar analiza genomică, ci și evaluarea distribuției teritoriale și a diferențelor regionale în răspunsul la tratament. „Oncogenomica ne oferă instrumentele pentru a înțelege de ce un tratament funcționează la un pacient și nu la altul. ROGEN este despre transformarea acestei cunoașteri în beneficii reale pentru pacienți”, concluzionează prof. dr. Simona Dima.