O femeie din opt, din lumea occidentală, dezvoltă cancer de sân în timpul vieții și, deși screening-ul mamografiei reduce mortalitatea prin detectarea precoce, aproximativ o pătrime dintre femeile care au această afecțune sunt diagnosticate în termen de doi ani după un screening negativ. Medicii oncologi spun că trebuie identificat riscul pe termen scurt al acestor femei pentru a ghida mai bine urmărirea clinică. Un alt dezavantaj al screening-ului mamografiei este că se concentrează doar pe depistarea precoce și nu pe prevenirea cancerului de sân. Se știe că femeile care participă la screening pot fi clasificate în funcție de riscul, crescut și scăzut, de a dezvolta un cancer de sân. Femeilor cu risc crescut li se pot oferi măsuri preventive, cum ar fi doze mici de tamoxifen, pentru a reduce incidența cancerului mamar. Femeile cu risc scăzut nu beneficiază de screening și li se poate oferi un screening mai puțin frecvent. Teza cercetătorului Mikael Eriksson de la Karolinska Institutet, Suedia s-a axat pe aceste două aspecte în cercetarea cancerului de sân și, în lucrarea sa, a dezvoltat instrumente pentru evaluarea densității mamografice și a riscului de cancer de sân. În plus, a dezvoltat două concepte de doză mică de tamoxifen pentru prevenirea cancerului de sân și o sensibilitate îmbunătățită la screening.
Sursa: https://medicalxpress.com/news/2021-01-breast-cancer.html