Principalele cauze de mortalitate prin cancer în România sunt cancerul pulmonar, cancerul  colorectal și cancerul de prostată în rândul  bărbaților, respectiv cancerul de sân, cancerul  pulmonar, cancerul colorectal și cancerul de col  uterin în rândul femeilor – arată profilul de țară privind cancerul - România 2023, publicat pe 1 februarie 2023.

Profilurile de țară privind cancerul ale fiecărui stat membru al Uniunii Europene, plus Islanda și Norvegia, sunt parte a registrului european al inegalităților în cancer. Registrul oferă date solide și fiabile privind prevenirea și îngrijirea cancerului pentru a identifica tendințele, disparitățile și inegalitățile dintre statele membre și regiuni.

În profilurile de țară privind cancerul sunt identificate punctele forte, provocările și domeniile specifice de acțiune pentru fiecare țară în scopul orientării investițiilor și intervențiilor la nivelul UE, la nivel național și regional în cadrul Planului european de combatere a cancerului.

Fiecare profil de țară privind cancerul oferă o scurtă sinteză a: poverii naționale a cancerului; factorilor de risc pentru cancer (cu accent pe factorii de risc comportamentali și de mediu); programelor de depistare precoce; performanței în îngrijirea cancerului (cu accent pe accesibilitate, calitatea îngrijirii, costuri și impactul COVID-19 asupra îngrijirii cancerului).

”Raportul privind inegalitățile în cancer este oglinda de moment a ceea ce s-a realizat în Uniunea Europeană, dar și în fiecare dintre statele membre în domeniul prevenției și îngrijirii cancerului. În ceea ce privește raportul de țară pentru România, acesta este o analiză de situație care ar trebui să ghideze atât politicile de sănătate și în egală măsură, direcționarea resurselor către acele regiuni, grupuri de populație care sunt cele mai lipsite de acces la servicii preventive și curative de calitate și sigure”, a  declarat dr. Carmen Ungurean, coordonator prevenție și screening pentru cancer, Institutul Național de Sănătate Publică (autoritate competentă pentru acțiunea comună privind inegalitățile în cancer).

Cancerul în România

Mortalitatea prin cancer este peste media UE (264 la 100.000 de locuitori față de media de 247) și a crescut pentru șase tipuri de cancer din anul 2000 (cancer de sân, pancreatic, de prostată, colorectal, hepatic și al vezicii urinare).

Această situație poate reflecta rezultate sub nivelul optim ale programelor de screening și depistare precoce. Strategia Națională de Sănătate 2022-2030 și Planul național de combatere a cancerului pentru perioada 2022-2027, ambele supuse procedurii de consultare publică, se bazează pe Planul european de combatere a cancerului și abordează controlul cancerului într-un mod structurat.

Factorii de risc și politicile de prevenție

România se află în urma altor țări din UE în ceea ce privește majoritatea factorilor de risc ai cancerului, indicând necesitatea unor eforturi suplimentare de prevenție. Ratele fumatului au scăzut, apropiindu-se de media UE, dar inegalitățile de gen și sociale sunt pronunțate. Interzicerea fumatului în spațiile publice și a vânzării de alcool către persoanele în vârstă de sub 18 ani și restricțiile privind publicitatea sunt reglementate prin lege.

Depistarea precoce

Se preconizează că rezultatele programelor-pilot de screening pentru cancerul colorectal, cancerul de sân și cancerul de col uterin, aflate în curs de dezvoltare, vor demonstra fezabilitatea extinderii lor la nivel regional și național după 2023. Printre principalele provocări se numără asigurarea adecvată cu personal, îndeplinirea standardelor de calitate  ale programelor de  screening și asigurarea continuității serviciilor.

Performanța îngrijirii pacienților oncologici

Îngrijirea și tratamentul  sunt gratuite pentru toți pacienții oncologici. Se mențin însă bariere financiare și bariere de acces – cu precădere în ceea ce privește serviciile de diagnosticare precoce și serviciile ambulatorii, în special pentru anumite grupuri vulnerabile. Aceste bariere rezultă din distribuția inegală a serviciilor în profil teritorial și din lipsa de continuitate dintre diferitele niveluri de servicii. Accesul la terapii noi este mai lent în România decât în UE. Deficitul de resurse umane induce o presiune suplimentară asupra furnizării la timp a serviciilor de îngrijire.

Raportul integral poate fi consultat AICI.