Cea mai mare conferință de oncologie din lume - ASCO 2022 - a înregistrat, pe parcursul celor cinci zile (3-7 iunie), peste 200 de sesiuni și o audiență record de 42.600 de participanți, 73% fiind la fața locului, în Chicago, Illinois. În cadrul conferinței a avut loc și întâlnirea liderilor mondiali în oncologie, extrem de importantă pentru a putea prioritiza nevoile psiho-sociale pentru fiecare pacient, pentru fiecare cancer și pretutindeni.

Cu tema ”Avansarea îngrijirii echitabile a cancerului prin inovație”, conferința din acest an a Societății Americane de Oncologie Clinică (American Society of Clinical Oncology- ASCO) a dezbătut aspecte stringente în îngrijirea cancerului la nivel global.

”În deschiderea conferinței, Andree Bawi, reprezentantul Organizației Mondiale a Sănătății, a subliniat că în lume s-a deschis un nou capitol pentru controlul cancerului, iar această afirmație este întărită de angajamentele unui număr tot mai mare de de state, parlamente, decidenți din întreaga lume. Este un semnal clar că suntem într-o fază constructivă din punct de vedere al politicii oncologice globale. El a spus că în mod tradițional, înaintea pandemiei, au fost foarte puțini acei indicatori de rezultat pe care i-am folosit în oncologie, dar, de fapt, era nevoie de unul singur- supraviețuirea- pentru a defini progresul în acest domeniu. Ca urmare a ieșirii din această pandemie, am reușit să ne dăm seama că este nevoie de definirea unor noi tipuri de inovație  care vor îmbunătăți starea de bine, în general, și vor aduce bunăstarea fizică, socială, psihică și funțională a pacienților. În plus, vor permite sistemelor de sănătate să fie mai reziliente și să reducă inegalitățile profunde care există momentan, despre care noi, în România, nu știm mare lucru, deoarece registrul cancerului lipsește, iar de acolo am putea să vedem, de fapt, care este diferența și unde sunt aceste inegalități”, a explicat conf. dr. Degi Laszlo Csaba, director European Cancer Organisation (ECO) și Societatea Internațională de Psiho- Oncologie (IPOS), într-o corespondență din Chicago.

În cadrul conferinței au fost prezentate cercetări care au adus dovezi că mortalitatea oncologică în zona rurală nu numai că este mai mare decât în zona urbană, dar și că rata mortalității se îmbunătățește mai lent în rural. Această cercetare a subliniat factorii care duc la creșterea disparităților în îngrijirile oncologice. O altă analiză a arătat modul în care investițiile publice, inclusiv în sănătate, îmbunătățesc supraviețuirea generală la pacienții cu cancer care aparțin minorităților. Cel mai important mesaj transmis a fost acela că majorarea cu 8,6% - 10% a cheltuielilor pentru sănătate, pentru bunăstarea publică, este asociată cu creșterea supraviețuirii oncologice la 5 ani.

Pandemia de COVID-19

Un alt studiu a dezvăluit inechitatea în utilizarea telemedicinei în timpul pandemiei de COVID-19. ”Câteva aspecte sunt de subliniat. Aproximativ 1 din 6 pacienți cu cancer care au început tratamentul oncologic în timpul pandemiei a folosit servicii de telemedicină.  Deschiderea către folosirea telmedicinei a fost mult mai mică în zonele rurale. Cercetătorii au atras atenția că în momentul în care extindem un nou serviciu de îngrijire a sănătății, în special în domeniul oncologiei, trebuie să fim extrem de atenți ca proliferarea acestor noi tehnologii să nu mărească inechitățile existente. S-a subliniat faptul că pentru a elimina aceste disparități geografice, socio- economice, rasiale observate în utilizarea telemedicinei în rândul pacienților cu cancer, în timpul pandemiei, este nevoie ca această formă de îngrijre să fie disponibilă în mod echitabil”, a explicat reprezentantul ECO.

O altă temă discutată a fost distresul moral al oncologilor, care este ominiprezent și s-a intensificat în timpul pandemiei, având un efect negativ asupra sănătății mintale a medicilor oncologi, asupra satisfacției lor de muncă și asupra stării generale de bine. În 2021, Comitetul de etică al ASCO și Grupul Operativ pentru bunăstarea clinicienilor au publicat un editorial în care au abordat impactul pandemiei asupra suferinței generale sau asupra distresului moral al oncologilor.

Ghidul ASCO

Participanții au avut ocazia să discute despre noul ghid ASCO, care susține exercițiile fizice și deschide discuția despre dietă și gestionarea greutății în timpul tratamentului oncologic. Preambulul ghidului arată că există informații deja verificate științific legate de prevenirea cancerului prin exerciții fizice și dietă, acestea fiind valabile inclusiv în supraviețuire.

”Potrivit recomandărilor ASCO, furnizorii de oncologie ar trebui să recomande exerciții aerobice și de rezistență regulate în timpul tratamentului activ cu intenție curativă și pot recomanda exerciții preoperatorii pacienților ce urmează a fi supuși unor intervenții chirurgicale pentru cancerul pulmonar”, transmite conf. đr. Degi Laszlo Csaba.

Impactul războiului asupra îngrjirii oncologice

Întâlnirea ECO- ASCO având ca temă impactul războiului din Ucrania asupra pacienților cu cancer a avut loc pe 4 iunie, fiind prezenți liderii celor două organizații: dr. Julie Gralow, vicepreședinte ASCO și CMO Executive, dr. Eric Winer, președinte ASCO, Mike Morrissey, CEO ECO, dr. Andreas Charalambous, președinte ECO, dr. Doug Pyle, vicepreședinte, Afaceri Internaționale ASCO, Richard Price, șef departament Policy, ECO.

”ECO s-a implicat activ în ajutorarea pacienților care se confruntă cu o dublă provocare: cancerul și războiul. Pe site-ul ECO am reușit să traducem foarte multe materiale ale ASCO în diferite limbi, inclusiv ucraineană, care ajută pacienții oncologici. Avem în continuare webinarii, următorul, organizat de Societatea Internațională de Psiho-Oncologie, va fi peste o săptămână și va avea ca temă traumele războiului și modul în care acestea influențează îngrijirea oncologică. De asemenea, pentru a fi proactivi, am dezvoltat împreună cu o companie din Germania un soft special de monitorizare și management al nevoilor psiho-sociale la nivel european. Vor trebui investiții susținute, în viitor, pentru a combate traumele și sindromul post-traumatic. Războiul se extinde și astfel nevoile pacienților depășesc zona tratamentului medical, mergând către zona psiho-socială, și din instituțiile oncologice către zona primară. În acest sens, avem deja proiectul CANPRIM care urmărește pacienții oncologici în îngrijirea primară din perspectiva nevoilor psiho-sociale și a distresului oncologic, pentru a înțelege mai bine dovezile privind rolul și impactul negativ al distresului oncologic în îngrijirea primară”, a  concluzionat conf. dr. Degi Laszlo Csaba.