Cancerul ficatului este al șaselea cel mai frecvent cancer și a treia cea mai frecventă cauză de deces din motive oncologice la nivel global.

Cancerul ficatului. Carcinomul hepatocelular (HCC) reprezintă aproximativ 90% din cancerele de ficat și, în consecință, este o problemă majoră de sănătate la nivel mondial. Incidența HCC crește progresiv odată cu înaintarea în vârstă la toate populațiile, atingând un vârf la 70 de ani.

Asociația Europeană pentru Studiul Ficatului (EASL), alături de comunitatea științifică din Europa, solicită factorilor de decizie ai UE implementarea măsurilor de îmbunătățire a îngrijirii în cancerul ficatului în Europa. Potrivit unei scrisori deschide adresate președintelui Comisiei Europene, Ursula Von der Leyen, deputaților din Parlamentul European și președintelui Consiliului European, Charles Michel,”ambițiosul Plan european de combatere a cancerului și programul EU4Health trebuie să fie, de asemenea, baza pentru îmbunătățirea îngrijirii pacienților cu cancer la ficat. Există mulți factori de risc pentru apariția cancerului hepatic, iar afecțiunile hepatice cronice cauzate de hepatita virală, alcoolul sau boala ficatului sunt cele mai importante. Tratamentul acestor boli cronice ale ficatului pentru a evita progresia bolii către stadii precanceroase, precum ciroza, reduce semnificativ riscul de cancer hepatic. Prin urmare, accesul îmbunătățit și egal la managementul de ultimă generație al acestor boli este un element de bază în lupta împotriva cancerului hepatic”.

În Europa 2020, rata medie de incidență anuală pentru cancerul ficatului standardizată în funcție de vârstă a fost de 5,2 la 100.000 de persoane. Cu alte cuvinte, aproximativ 87.000 de europeni au fost diagnosticați cu cancer la ficat în 2020 și  78.000 au murit deja din cauza bolii. Pacienții sunt diagnosticați târziu, 51% avân deja un stadiu avansat al cancerului la momentul diagnosticului. Astfel de pacienți au mai puțin de un an de trăit. În total, a existat o creștere cu 70% a mortalității cauzate de cancerul de ficat în UE din 1990 până în 2019.

”Deși cancerul hepatic rămâne unul dintre puținele tipuri de cancer cu incidență și mortalitate în creștere, conștientizarea publicului cu privire la această boală pare a fi mult mai mică decât pentru alte tipuri de cancer. În consecință, pacienții care suferă de cancer hepatic și pacienții cu risc crescut de cancer hepatic se confruntă adesea cu stigmatizare în viața lor socială și, de asemenea, în mediul medical.  Opțiunile de tratament pentru cancerul hepatic au fost îmbunătățite semnificativ în ultimii ani, ceea ce face din diagnosticul precoce punctul cel mai critic. Prin urmare, strategiile de identificare a cazurilor trebuie să fie puse în aplicare pe scară largă, cel puțin la pacienții cu risc, așa cum este foarte recomandat de ghidurile clinice. Nu în ultimul rând, trebuie să abordăm direct factorii cheie de mediu care cauzează boli hepatice și cancer la ficat. În plus, programele de succes de vaccinare împotriva hepatitei B trebuie continuate și extinse ca element de bază al prevenirii cancerului hepatic primar, deoarece are potențialul de a preveni aproximativ de două ori mai multe cazuri de cancer decât vaccinarea împotriva HPV”, se mai menționează în scrisoarea deschisă.

Scrisoare deschisă: 10 puncte cheie pentru îmbunătățirea îngrijirii în cancerul ficatului

1. UE și statele membre ar trebui să asigure standarde adecvate de conștientizare, prevenire și gestionare a cancerului de ficat în toate regiunile și țările. Elementele esențiale includ educația și sensibilizarea, în special în rândul cadrelor medicale, pacienților și familiilor, grupurilor de risc, factorilor de decizie politică și publicului larg.
2. UE și statele membre ar trebui să asigure un acces îmbunătățit la o mai bună gestionare a bolilor pentru pacienții cu cancer hepatic în toate statele membre ale UE. Un prim pas esențial către standarde crescute de îngrijire similare în întreaga Europă este implementarea unor trasee structurate ale pacienților care să cuprindă diagnosticare, tratament și urmărire într-un mod intersectorial (spital, ambulator și îngrijire la domiciliu).
3. Traseele pacienților trebuie să se bazeze pe dovezile științifice cele mai actualizate și cuprinzătoare. Prin urmare, UE și statele membre ar trebui să încurajeze o cooperare interdisciplinară consolidată între hepatologie, oncologie și alte discipline relevante.
4. UE și statele membre ar trebui, de asemenea, să încurajeze toți experții relevanți și societățile și organizațiile din care fac parte să elaboreze orientări clinice care să abordeze în colaborare gestionarea cancerului de ficat (tratament și prevenire) pe baza celor mai cuprinzătoare dovezi științifice.
5. Pacienții și familiile acestora ar trebui să aibă acces nerestricționat la informații, tratament medical și măsuri de îmbunătățire a calității vieții, indiferent de situația lor de viață și de originea etnică. UE și statele membre ar trebui să reducă inegalitățile existente și să se asigure că toți pacienții cu cancer hepatic pot beneficia de aceleași standarde înalte de îngrijire.
6. Unele afecțiuni hepatice, de exemplu, hepatita virală B și C, afecțiunile ficatului gras legate de alcool și nealcoolice, sunt asociate cu un risc ridicat de cancer hepatic. Detectarea precoce ar fi critică pentru acești pacienți. Prin urmare, UE și statele membre ar trebui să adauge cancerul hepatic pe lista schemelor de screening, cel puțin pentru pacienții cu factori de risc subiacenți. În plus, programele existente care oferă posibilitatea depistării precoce a cazurilor de boli hepatice ar trebui valorificate acolo unde este posibil.
7. Cancerul de ficat apare ca răspuns la factorii de mediu și ca o consecință a unei boli hepatice de bază. Prin urmare, UE și statele membre ar trebui să pună în aplicare măsuri preventive, care includ: strategii bazate pe dovezi pentru alcool și obezitate, vaccinarea împotriva hepatitei B, educarea riscurilor și etichetarea consumului de alcool ca un factor de risc cancerigen.
8. Standardul ridicat de îngrijire în UE se bazează pe știință și cercetare la nivel înalt. Pentru a menține aceste standarde și pentru a stimula îmbunătățirile, este esențial să colectăm date în colaborare în toate statele membre. UE și statele membre ar trebui să sprijine crearea unor registre specifice de pacienți pentru cancerul hepatic. Colectarea acestor date ar facilita supravegherea, cercetarea și gestionarea generală a pacienților cu cancer hepatic.
9. În plus, cercetarea de bază continuă să fie un element critic care îmbunătățește rezultatele pacienților în cancerul hepatic. Este încă nevoie de cunoștințe suplimentare necesare despre etiologie, entități rare de cancer hepatic, markeri și diagnostice care ar putea facilita depistarea precoce chiar și în îngrijirea primară. UE și statele membre ar trebui să sprijine astfel de proiecte de cercetare și colaborare între țări prin înființarea de platforme la nivelul UE, cu scopul de a face schimb de date și de a reduce decalajul dintre cunoștințele medicale și practica clinică.
10. Planul European de Combatere a Cancerului este platforma ideală pentru a pune în aplicare toate aceste acțiuni.

Sursa: https://easl.eu/liver-cancer-care-collaborative-projects/