Frecvența remarcabilă a întârzierilor și a întreruperilor în asistența medicală, legate în principal de reducerea poverii COVID-19, a reprezentat în mod neintenționat un risc major pentru îngrijirea cancerului la nivel mondial. Pentru a înțelege însă mai bine fenomenul și consecințele sale sunt necesare strategii nu numai pentru a atenua principalele întârzieri și perturbări, ci și pentru a standardiza măsurarea și raportarea acestora. Deoarece se publică în mod continuu un număr mare de studii, este esențial să se armonizeze rapoartele viitoare și să se actualizeze în mod constant această analiză. Este concluzia studiului „Întârzieri și perturbări în îngrijirea medicală a cancerului din cauza pandemiei COVID-19: Revizuire sistematică” realizat de o echipă de cercetători de la Centrul de evaluare a tehnologiilor medicale, Spitalul Sírio-Libanês, Sao Paolo, Brazilia printr-o colaborare cu Organizația Mondială a Sănătății (OMS), studiu ce și-a propus să identifice întârzierile și întreruperile serviciilor oncologice la nivel mondial. Pentru această analiză sistematică, autorii au făcut o cercetare cuprinzătoare care a inclus baze de date specifice și generale. Au fost astfel luate în considerare orice design de studiu observațional longitudinal și transversal. Selecția, extragerea datelor și evaluarea metodologică a fost efectuată de doi recenzenți independenți. Calitatea metodologică a studiilor a fost evaluată cu ajutorul unor instrumente specifice. Întârzierile și întreruperile identificate au fost clasificate, iar frecvența acestora a fost prezentată.  Astfel, dintre cele 62 de studii identificate, niciunul nu a prezentat o calitate metodologică ridicată. Cei mai frecvenți factori determinanți pentru întreruperi au fost cei legați de furnizor sau de sistem, în principal din cauza reducerii disponibilității serviciilor. Studiile au identificat 38 de categorii diferite de întârzieri și perturbări cu impact asupra tratamentului, diagnosticului sau serviciilor medicale generale. Întârzierile sau întreruperile cele mai investigate au inclus reducerea activității de rutină a serviciilor de oncologie și a numărului de operații oncologice; întârzierea radioterapiei și întârzierea, reprogramarea sau anularea vizitelor în ambulatoriu. Întreruperile și perturbările au afectat în mare măsură facilitățile (până la 77,5%), lanțul de aprovizionare (până la 79%) și disponibilitatea personalului (până la 60%). Cercetătorii au luat în considerare următoarele modele de studiu: studii longitudinale comparative observaționale (cohortă sau caz-control), studii observaționale necomparative (serii de cazuri și studii de caz care raportează experiența unui anumit serviciu de oncologie), studii transversale (prevalență, sondaj sau transversale analitice), studii controlate înainte și după și studii necontrolate înainte și după (inclusiv studii cu serii temporale întrerupte cu două sau mai multe măsurători înainte și după evenimentul de interes). Rapoartele unui singur caz individual nu au fost luate în considerare. Nu au fost luate în considerare studiile de evaluare a efectelor oricărei intervenții, strategii sau adoptare de recomandări pentru atenuarea impactului COVID-19 asupra îngrijirii oncologice, deoarece aceste studii sunt luate în considerare într-o a altă analiză.  Adulții sau copiii cu diagnostic confirmat sau aflați în curs de investigare pentru cancer au fost luați în considerare ca participanți la această revizuire. Orice tip de serviciu de oncologie sau spital a fost luat în considerare pentru evaluarea impactului strategiilor legate de politicile de asistență medicală și de sistemele de sănătate (publice sau private).

Sursa: https://ascopubs.org/doi/full/10.1200/GO.20.00639